Pentru anul 2007 a fost prevăzută o fază unică, cu termen de decontare 15. 12.2007 ale carei obiective şi activităţi  au fost îndeplinite în totalitate.

1. Organizarea cercetării
1. Stabilirea planului de acţiune, conform sarcinilor fiecărui membru al echipei
2. Documentarea  cercetătorilor în formare
3. Informarea directorului de proiect. Intocmire deviz

2. Studiul corelaţiei structura tricot- forma produs
2.1. Analiza şi reprezentarea tricoturilor din bătătură tridimensionale
2.2. Identificarea aplicaţiilor tricoturilor cu dispunerea în relief a ochiurilor, pentru. articole de îmbracaminte şi tehnice (banca de imagini)
2.3. Caracterizarea tricoturilor în raport cu cerinţele impuse de destinaţie

1. ORGANIZAREA CERCETĂRII

1.1. Plan de activitate

            Avand în vedere specificul temei, obiectivele şi activităţile propuse s-a optat pentru o strategie a managemntului modern, care are la bază cele  patru etape principale ale ciclul Deming (Plan – Do – Check – Act): Planifica (plan, proiectare) – s-a  elaborat un plan de lucru pentru fiecare activitate prevazută; au fost evaluate cerintele, daca datele disponibile sunt suficiente, ce informatii noi sunt necesare; etapa a inclus şi faza de documentare bibliografica directa, asupra realitatii pentru a se putea formula ipotezele de lucru; - Executa (realizare experiment) – s-a aplicat planul de lucru pentru a obtine primele informatii, urmarind stadiului de realizare a  fiecarei etape (faze) si asigurarea conditiilor (optime) de desfasurare a activitatilor propuse, cum ar fi: baza materiala, utilaje si aparate in stare de functiune;  Verifica – s-au centralizat şi prelucrat informatiile (rezultatelor) obtinute,  identificandu-se eventual punctele critice; s-au formulat  concluzii partiale pentru fiecare activitate; -  Actioneaza (cercetare – dezvoltare) – s-au studiat si interpretat rezultatele  pentru a stabili masura in care sunt atinse obiectivele si pentru a formula concluziile finale;
Concomitent cu aplicarea acestei strategii s-a folosit si sistemul sugestiilor, util activitatii de creatie, şi trilogia calitatii  care presupune planificare – ţinere sub control – îmbunătăţire.
Echipa de lucru a fost proiectată să fie unitara, membrii ei avand roluri complementare si alternative.
Tema propusă abordează domeniul tricoturilor tridimensionale, vizând atât suprafaţa tricotată, cât şi produsul proiectat pentru o anumită destinaţie. Activităţile legate de tricoturi au revenit ş.l. dr.ing. Luminiţa Ciobanu şi drd. Ing. Elena Tulbure, iar cele care se referă la produse de îmbrăcăminte, conf. dr. ing. Mioara Creţu şi drd. ing. Sorin Hâncu.
Elaborarea planului de actiune s-a bazat pe Planul de realizare a proiectului (Anexa IIa din contract) cu obiectivele şi activităţile planificate, precum şi cu produsele care trebuie furnizate. El a cuprins în principal:
            - Repartizarea sarcinilor concrete ţinând seamă de rolul fiecărui membru în echipă;

1. Stabilirea calendarului de lucru şi  al întâlnirilor periodice;
2. Elaborare de lucrări  în vederea publicării şi înscrierii la manifestări ştiinţifice programate în anul 2008;
3. Efectuarea deplasării în Spania / Barcelona la firma REXEL BIT (specializată în sisteme CAD/CAM pentru tricotaje), la JUMBERCA, firmă constructoare de maşini circulare de tricotat şi la Technical University of Catalonia / Departament of Textile and Paper Engineering.

1.2. Documentarea cercetătorilor în formare a cuprins:
- accesarea paginilor web din domeniul tricotajelor şi modei produselor de îmbrăcăminte (http://laurabiagiotti.it/,        www.style.com/ , www.firstview.com/,  http://community.livejournal.com/,           www.fashionwindows.com/

1. consultarea  de soft ware cu caracter DEMO, specializate pentru tricotaje, cum ar fi: Designa Knit Pro v7.12.09 / Doku GmbH ProKnit v3.3.1.5/  IKS Protti v3.4.8.6 / IKS Protti v3.5.20 "NEW" /  Protti PV Software v5.2 "NEW" / Logica Mec-Mor WinmeCad v05.07 / ShimaSeiki SDS One A45/ ShimaSeiki SDS One A51 "NEW"/ Stoll M1 v3.7 Stoll M1 v3.12 "NEW"/ Stoll S1 v3.7/  Stoll S1 v3.12 "NEW"/ TexCad v3.4 "NEW;

- consultarea literaturii de specialitate privind formele tricoturilor şi tehnologiei lor de obţinere (Brackenbury T. – „Knitted Clothing Technology” – Blackwell Science, London 1996; Balaşova M. E. – „Veazanie na maşinah” – Editura „Polîmea”, Minsk, 1993;            Epstein N. – „Knitting on the Edge: Ribs, Ruffles, Lace, Fringes, Floral, Points & Picots” - Sixth&Spring Books, S.U.A., 2004;      * * *   - “Kladezi” – Periodic pe probleme de confecţii din tricot realizate pe maşini rectilinii de tricotat (Rusia), colecţie 2005 – 2007;  *  *  *   - „Vogueknitting”  - colecţie 2007
Activitate de documentare s-a efectuat şi în timpul deplasării în Spania / Barcelona a  drd. ing. Elena Ancuţa Tulbure la firma REXEL BIT (specializată în sisteme CAD/CAM pentru tricotaje) şi la JUMBERCA, firmă constructoare de maşini circulare de tricotat , în timpul căreia s-au făcut prezentări şi demonstraţii practice pentru evidentierea posibilităţilor şi performanţelor produselor livrate.

1.3. Informarea directorului de proiect. Întocmire deviz
            Directorul de proiect a coordonat în permanenţă toate activităţile desfăşurate, fiind informat de membrii echipei aţăt cu ocazia întălnirilor planificate, cât şi în scris pe bază de rapoarte sau corespondenţă, fiindu-i înaintate rezultatele /concluziile discuţiilor purtate de membrii echipei. 
            In vederea achiziţionării de echipamente necesare analizei şi reprezentării structurii tricotutrilor au fost identificaţi furnizorii, cu care s-a purtat coresondenţă pentru obţinerea ofertei de produse. S-au întocmit referate de necesitate şi documentele financiare necesare în acest scop.

2. Studiul corelaţiei structură tricot- formă produs

CONCEPT ŞI APLICAŢII 3D ÎN DOMENIUL TRICOTAJELOR

Conceptul 3D, asociat adesea cu forma, permite modelarea şi animaţia produsului oferind o reprezentare grafică a realirtăţii virtuale, în activitate de proiectare.
Abordarea tridimensională a domeniului tricotajelor a condus la identificarea a 4 directii în care sistemul 3 D îşi găseşte aplicaţie. Lucrarea abordează domeniul tricoturilor sub aceste aspecte, fiind prezentate pentru fiecare grupă, exemple considerate reprezentative.
A. Produse 3D sau repere conturate spaţial, realizate prin tricotare
Forma de prezentare a materialelor textile pentru diferite aplicaţii din domeniile articolelor de îmbrăcăminte sau tehnice-medicale poate fi  reprezentată de o suprafaţă în spatiu, realizata prin tricotare şi nu prin asamblare/coasere. Este de menţionat faptul că tehnologia de tricotare este deosebit de flexibilă sub aspectul formei tricotului, deoarece permite obţinerea de repere/detalii cu conturare spatială, până la produse complete. În lucrare se prezintă produsul bască pentru femei, caracterizat sub aspectul formei şi tehnologiei de realizare prin tricotarea cu rânduri incomplete pe maşini rectilinii.
B. Tricoturi cu structuri tridimensionale
 Analiza tricoturilor prin prisma corelaţiei structură – formă a condus la identificarea unei grupe de tricoturi la care structura joaca un rol determinant în realizarea formei tridimensionale, cu valori considerabile ale grosimii în raport cu diametrul firului. Este cazul tricoturilor stratificate multistrat / distanţate sau a materialelor compozite la care în timplul tricotării este alimentat un alt strat de material. Forma specifică a capului acului permite străpungerea materialului inserat.
C. Efecte în tricot cu dispunere spaţială
Dispunerea 3 D a elementelor structurii poate conduce la obţinerea pe suprafaţa tricotului a diferitelor efecte în relief. În acest sens se pot exemplifica efectul de “val” şi structurile jacard prin aplicare.
D. Reprezentarea tridimensională a ochiurilor
Ţinand seamă că pentru consolidare, elementele structurii trebuie să se realizeze puncte de legare între evoluţii si că firul are o grosime exprimată prin diametrul F, structurile tricotate, chiar şi cele plane pot fi reprezentate  în sistemul XYZ, astfel încât  şi ochiul normal va avea proiecţii în toate cele 3 plane.
Analiza şi reprezentarea tricoturilor din bătătură tridimensionale
În varianta dispunerii reale, se urmăreşte atât reprezentarea poziţiei firului, cât şi cea a ochiurilor, sugerând dispunerea lor în stare liberă; firul buclat are o anumită grosime şi nu mai este reprezentat printr-o linie. Faţă de situaţia teoretică, în dispunerea liberă apar modificări ale poziţiei ochiurilor dificil de redat întocmai, prin desen.
Elementele structurii prezintă particularităţi de dispunere, dependente de: caracteristicile de structură, parametrii de structură, caracteristicile materiei prime, procesul de finisare. 
Pentru a evidenţia geometria ochiurilor caracterizată prin modificarea poziţiei în raport cu situaţia teoretică (deplasare pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină, înclinare şi/sau rotire a corpurilor ochiurilor), această variantă are la bază observaţiile  rezultate din analiza structurii tricotului, efectuată uneori la scară microscopică.

Fig. 1. Reprezentarea structurală reală a legăturii patent 1:1

Reprezentarea prin semne convenţionale şi delimitarea dispunerii şirurilor de ochiuri; prezenţa ochiurilor duble în structură determină creşterea pasului ochiurilor în comparaţie cu randurile de ochiuri normale (vezi figura 2).

Reprezentarea structurală în dispunerea reală, pe bază de observaţii microscopice.

Tricoturi sandwich cu legătură prin straturi tricotate
Legarea tricoturilor sandwich prin straturi tricotate oferă avantaje în ce priveşte obţinerea de forme complexe şi creşterea grosimii ansamblului. Începerea stratului de legătură se face prin tricotarea pe toate acele, realizându-se astfel legarea prin bucle de început de tricotul exterior. Înainte de iniţierea tricotării pe un număr variabil de ace, este necesar să se producă cel puţin un rând complet, pentru a facilita procesul de conturare.
Aspectul tricotului sandwich cu secţiune eliptică este prezentat în figura 6, unde este evidenţiată conturarea eliptică a stratului de legătură.

Fig.  6. Aspectul stratului de legătură a unui tricot  sandwich cu secţiune eliptică
Dispunerea 3 D a elementelor structurii poate conduce la obţinerea pe suprafaţa tricotului a diferitelor efecte în relief. În acest sens se pot exemplifica efectele de “val”(fig. 7) “cofraj de ouă”  şi structurile jacard prin aplicare .

              
                                    a)                                                                     b)
Fig. 7. Structuri patent cu efecte de “val”

Modelarea spaţială prin tricotare a produselor de îmbrăcăminte a fost abordată din următoarele puncte de vedere:

1. Formarea spaţială a produselor de îmbrăcăminte cu ajutorul penselor realizate prin tricotare;
2. Modelarea spaţială, prin tricotare, a produselor de tip „fustă”
3. Modelarea spaţială a produselor pentru îmbrăcat capul;
4. Modelarea formei bustului;
5. Modelarea spaţială a terminaţiei superioare pentru produse cu sprijin pe umeri;
6. Modelarea spaţială a mănuşilor.

Modelarea produselor de îmbrăcăminte vizează pe de o parte, asigurarea corespondenţei dimensionale şi de formă dintre articolul vestimentar şi zona de corp îmbrăcată, iar pe de alta parte, obţinerea unui grad ridicat de expresivitate estetică. Acest ultim aspect decurge şi din tendinţele modei şi de progresele tehnologice înregistrate. În general, modelarea spaţială prin tricotare permite confecţionarea produsului fără cusături (principiul seamless) sau cu un număr redus, ceea ce contribuie la realizarea de produse cu valoare adăugată mare.
            Spre exemplificare s-a ales produsul fustă cu siluetă complexă pentru care s-a realizat construcţia de principiu a tiparului (desfăşurata formei – fig. 8), pe baza căruia se poate elabora în continuare schema de tricotare particularizată în funcţie de caracteristicile materialului. 

                                    Fig. 8. Desfăşurata formei produsului fustă, de tip complex
Banca de imagini cuprinde peste 150 de exemple de produse sau elemente de produs  ale căror forme se pot obţine prin tricotare, ca o soluţie de valorificare a principiului seampless. Exemplele sunt prezentate pe tipuri de produse sau pe grupe de elemente şi pun în evidenţă potenţialul extrem de vast de diversificare sub aspectul formei şi efectelor estetice create pe suprafaţa  tricoturilor.
O parte din rezultatele cercetărilor su fost valorificate prin elaborarea a 4 lucrări pentru reviste sau  manifestări ştiintifice din ţară şi străinătate.
1. Comandar, C., Ciobanu, L., Tulbure, A. – Structural Graphic Representation Methods for Weft Knitted Fabirics – Romanian Textile & Leather Journal, Nr. 4/2007 (în curs de publicare) ;
2. Comandar, C., Ciobanu, L. – Development of Knitted Fabrics with Transferred Stitches – International Scientific Conference Unitech 07, 23-24 November 2007, Volume II, 140-143, ISSN 1313-230X,  Gabrovo / Bulgaria.
3. Comandar, C., Ciobanu, L. – Welt Structures for Knitted fabrics Produced on Flat Machines for Garments -  Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Tomul LIII (LVII), Fasc. 5 Volume I/2007, p.147 -152 Textile – Pielărie
4. Ciobanu, L., Comandar, C. – Dimensional Modifications of Knitted Fabrics during Drey Relaxation – Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Tomul  LI (LV), Fasc. 3-4 / 2007 (în curs de publicare).
5. Creţu, M. – Relaţia dintre materiale şi forme în designul vestimentar -  Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Tomul LIII (LVII), Fasc. 5 Volume I/2007, p.666-673,  Textile – Pielărie
Concluziile care se desprind din lucrare pot fi sintetizate în următoarele:
- diversitatea formelor tricoturilor, posibile de realizate mai ales pe baza tehnologiei de tricotare din bătătură, asigură o foarte bună corespondenţă din punct de vedere dimensional (forma) cu destinaţia produsului;
- reprezentarea 3 D a ochiuilor rezolvă problemele de modelare şi este posibilă de realizat folosind fie programe de grafică pe calculator (AUTOCAD, COREL DRAW, etc), dar mai ales soft-ware specializat, ceea ce oferă largi perspective în viitor;
- tricoturile cu arhitectură tridimensională îşi găsesc aplicabilitate deosebită în domeniul tehnic, în principal la realizarea preformele pentru materiale compozite avansate;
-  extinderea domeniului textilelor tehnice a determinat diversificarea structurală, realizarea de tricoturi cu structuri inovative care satisfac cerinţele complexe impuse;
- necesitatea utilizării firelor de înaltă performanţă impune precizarea particularităţilor procesului tehnologic de tricotare a produsului, iar pe de altă parte,  conceperea unor forme care să contribuie la diminuarea pierderilor de materie primă şi a costurilor de producţie;
- modelarea spaţiala a formelor reclamă soluţionarea secvenţială a problemelor privind definire formă – dimensionare – desfăşurată în plan – proiectare tehnologică a tricotului, corelate cu caracteristicile materiei prime şi ale utilajului;  
- urmărind relaţia cerinţe – funcţii în cazul produselor de îmbrăcaminte se poate evidenţia posibilitatea asigurării  funcţiei determinante, de corespondenţă corp – produs în statică şi dinamică în condiţii optime;
- legătura dintre cerinţe şi funcţii, privită din punct de vedere estetic, evidenţiază resursele de diversificare şi originalitate oferite prin  proiectarea formelor neconvenţionale realizate prin tricotare.